Dupa primul tur…


Cateva concluzii, dupa ce a mai trecut emotia aflarii rezultatelor din primul tur al prezidentialelor. Acum cu ceva mai mult echilibru si fara intentia de a jigni pe nimeni. Nu sunt verdicte sau pronosticuri, ci doar o incercare de a invata ceva din ceea ce tocmai s-a intamplat.

 

  1. PSD are cel mai bun deal cu propriul electorat. De ani buni, partidul acesta nu s-a dat in laturi de la nimic pentru a-si servi clientela. Fie ca este vorba despre asistatii social, saracimea oraselor sau baronii certati cu legea. Cumva, exista un Sistem care functioneaza. Pentru ei.

 

  1. Asa-zisa Dreapta politica nu exista. In mintea politicienilor nostri, aceasta nu este decat o definitie care antagonizeaza cu masinaria bine unsa a PSD. Cand este vorba sa o iei la bani marunti, la principii si functionalitati, dreapta se dovedeste doar o stanga cu aere aristocratice. Iar Popescu-Tariceanu este exemplul cel mai bun, mai ales acum cand a obtinut un surprinzator loc trei in alegeri dupa ce s-a plimbat pe corso la brat cu Victor Ponta.

 

  1. Independentii nu au cum sa schimbe destinele tarii, indiferent de cat de mare ar fi entuziasmul de moment. Pentru asta este nevoie de un partid adevarat, cu toate cele importante: lideri, ideologie, structura.

 

  1. Meseria de politician este despre comunicare. Iar aici nu ma refer la exprimari smecheresti sau bascalii de curtea scolii. Merg si astea, intr-o anumita masura, dar publicul care le gusta este deja arondat (vezi punctul 1). Un lider transformational este cel care are darul de a tine discursuri memorabile si mobilizatoare. El trebuie sa fie autentic, vorbele trebuie sa-i izvorasca direct din suflet, nu de pe coala de hartie mazgalita de niste autori necunoscuti care scriu speach-uri.

 

  1. Societatea civila este importanta. Aici se fixeaza sau se valideaza mesajele, de aici se recruteaza primii followeri. Iar orice lider adevarat stie ca primul follower pe care-l castiga este crucial. Fara acesta, nicio idee si nicio miscare nu poate fi transmisa maselor. Este aproape la fel de important ca un leader. Doar ca nu este unul si nu poate tine loc de asa ceva.

 

Acestea fiind spuse, voi merge la vot pe 16 noiembrie si voi vota asa cum imi dicteaza propria constiinta. Iar lucrul acesta este important, indiferent daca va castiga sau nu favoritul meu. Este un semnal pentru oricine va deveni presedinte ca eu exist si ca doresc sa se tina seama de mine. Este o incurajare pentru toti cei care gandesc asemeni mie si care vor sti ca nu sunt singuri. Oricare ar fi razboiul pe care doresc sa mi-l asum, el nu se castiga sau se pierde intr-o singura batalie.

9
Distribuie

Lasa un raspuns