Categorii
Life

Miturile Covid-19 cu Dr. Marius Geantă

Doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, lămurește miturile epidemiei de Covid-19

Miturile Covid-19 vehiculate pe internet sunt dintre cele mi diverse. Adevăruri amestecate cu minciuni, păreri ale specialiștilor amestecate cu adepții teoriilor conspirației, toate într-un ghem pestriț și foarte bine amestecat. De aceea am încecat să clarific anumite chestiuni importante pentru a trece cu bine peste această nenorocire mondilă.

Mai jos, scriptul emisiunii:

Bine v-am găsit la „d3sc1fr4t”, producția independentă care transformă cifrele economiei în povești. Sunt Claudiu Șerban și de data asta vreau să lămuresc câteva chestiuni controversate cu privire la Covid-19.

Am să încep cu o mărturisire personală. Sunt în doliu, fiindcă o rudă foarte apropiată a trecut în lumea celor drepți după o luptă de două săptămâni cu această boală extrem de periculoasă. Așa că am toleranță minimă față de cei care ignoră pericolul și iau totul în derâdere.

L-am invitat pentru voi pe doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină și unul dintre cei mai informați oameni din domeniul medical pe care îi cunosc. El va încerca să explice pe înțelesul tuturor câteva chestiuni importante de știut, ca să trecem cu bine peste această nenorocire.

Să începem cu situația vaccinului anti-Covid, pe care mulți dintre noi îl așteptăm cu sufletul la gură:

> Marius Geantă:

În spațiul public s-a creat așteptarea că
apariția unui vaccin înseamnă revenirea la o viață normală ceea ce sigur că pe moment, pentru anul 2021 și aș spune că și pentru 2022 este foarte puțin probabil să se întâmple, și o să explic de ce. Aprobarea pentru o utilizare, pentru folosirea de urgență a
unui vaccin este așteptată… a primului vaccin este așteptat în Europa undeva în luna decembrie sau luna ianuarie. Așa cum ne spune și numele, utilizarea va fi în situații de urgență, respectiv pentru populație la risc, cum ar fi medicii sau asistentele
medicale, persoanele în vârstă sau cele instituționalizate, așadar e de așteptat ca primele tranșe de vaccin care vor veni ca urmare a achiziției centralizate făcută, sau care va fi făcută de Comisia Europeană și vor ajunge și în România ca să fie distribuite către aceste
aceste populații, e un proces care probabil că va dura pe tot parcursul anului 2021. Dacă ne încadrăm în acest calendar. De ce
spun acest lucru? Pentru că există o provocare logistică importantă care ține de caracteristicile vaccinului. Trebuie păstrat lanțul frigului la minus 70, minus 80 de grade, ceea ce sigur determină probleme din acest punct de vedere al asigurării temperaturii. Sunt probleme logistice. Partea bună este că pare că pentru
primul vaccin a fost identificată soluția de a putea fi păstrat până la cinci zile după ce sunt flacoanele scoase de la minus 80 de grade, vor putea fi păstrate la temperatura frigiderului. Dar și aceasta este o provocare pentru că foarte, foarte probabil vom discuta
despre organizarea unor centre de vaccinare. Probabil că vaccinarea cu acest vaccin va fi foarte greu de făcut cum se face acum, prin intermediul medicului de familie.

Suntem pregătiți pentru administrea vaccinului? Categoric nu! Astfel, chiar dacă vaccinul va fi gata, va mai dura mult până când vom și beneficia de efectele acestuia.

> Marius Geantă:

Producția vaccinului… Sigur, Comisia Europeană a anunțat că va achiziționa 300 de milioane de doze. Producția însă… E clar că aceste doze nu au cum să fie produse în câteva luni anul viitor. Deci, acest proces va fi întins pe câteva luni. Ceea ce este foarte important și trebuie să știe oamenii este că va trebui să mai așteptăm un timp, colectarea altor date care să ducă la o întărire a aprobării sau un alt tip de aprobare, așa încât vaccinarea să poată fi extinsă la să spunem toată populația. Mai este un punct în ecuație care poate sau nu să ne apropie de ideea de a ne relua viața normală. Care este eficacitatea vaccinului? Cât la sută din cei vaccinați vor fi protejați și care este durata protecției? Dacă activitatea de vaccinare se va întinde pe un an de zile, iar durata protecției va fi mai mică de un an de zile, e clar
că trebuie reluat acest proces în anul următor. Și mai este un element important: disponibilitatea oamenilor de a se vaccina. Dacă ea va rămâne la 40-50 la sută, așa cum arată sondajele de opinie și să spunem că avem acest 90 la sută eficacitate anunțat de una dintre companii, rezultă că putem să sperăm la un 45 la sută, să spunem, acoperire vaccinală la nivelul populației României. Plus cei care s-au infectat natural, probabil 10-15 la sută la nivelul anului viitor, putem să ajungem undeva la 55-60 la sută, ceea ce s-ar putea să fie insuficient. Așa încât e clar că trebuie să ne pregătim,
psihic în primul rând, pentru o perioadă de cel puțin doi ani de zile în care, pe lângă vaccin, probabil cea mai importantă armă, va trebui să respectăm, măcar pentru anumite perioade de timp, aceste măsuri de restricționare a deplasării. Va trebui să purtăm masca, să ne spălăm des
pe mâini și să păstrăm distanța față de ceilalți.

E clar că va mai trece mult timp până când viața noastră se va întoarce la „normalul” de dinaninte de pandemie. Ce facem până atunci? În primul rând, să lămurim chestiunea cu masca. Este aceasta eficientă? Apoi, chiar provoacă o slabă oxigenare a creierului?

> Marius Geantă:

În luna martie, în prima lună de stare de urgență, am intrat în cel mai audiat matinal de radio din România. Cei doi moderatori m-au întrebat dacă oare trebuie să purtăm mască și am zis „Categoric da” și ei a spus că Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă. Dar eu recomand pentru că e o barieră mecanică și mai bine decât a nu purta. Măcar o parte din cantitatea de virus se va opri în acea țesătură. Peste câteva săptămâni, Organizația Mondială a Sănătății recomanda purtarea măștii. Acum sigur, există acest mit al scăderii oxigenării ca urmare a purtării măștii. Vă dați seama că dacă acest lucru se întâmpla probabil că rata de succes a intervențiilor chirurgicale ar fi fost foarte mică pentru că – nu e așa? – în sala de operație chirurgii poartă încontinuu măștile, de zeci de ani, poate chiar mai mult, de sute de ani. Așa încât argumentul pur și simplu nu stă în picioare.

Sper că este clar pentru toată lumea că masca ajută, chiar dacă nu oferă protecție totală. Ajută pe cel care o poartă, dar mai ales pe ceilalți, care sunt astfel feriți de contactul cu un eventual contaminat.

Să vedem acum care-i treaba cu originea virusului. A fost acesta creat într-un laborator secret, sau a apărut pe cale naturală?

> Marius Geantă:

Virusul a fost descifrat în 30 de zile de la apariția
primului caz, pentru că secvențierea genomică, cu alte cuvinte, capacitatea de a identifica fiecare particulă din materialul genetic al virusului, această metodă ne permite să o aplicăm, să obținem rezultate foarte repede. Pe această tehnică s-au bazat și analizele care au încercat să identifice de unde vine acest virus și au fost identificate, la nivelul genomului viral, elemente, să spun așa, împrumutate dar și păstrate de la pangolini și de la liliac. Acestea au fost primele publicații, publicații serioase, care afirmă originea naturală a virusului. În momentul acesta, la un an practic de la…  aproape un an de la primul caz diagnosticat în China, nici nu mai contează la urma urmei care este originea virusului. Contează că deja a produs foarte multe victime, contează că ne-a impactat viața și ideea de a rămâne în această conversație din teoria conspirației – creat în laborator sau natural – pur și simplu nu ne ajută ca să controlăm pandemia și nici să revenim cât mai repede la activitățile noastre.

Un ecou uriaș l-a avut în social media ipoteza că o organizație secretă mondială încearcă să ne introducă microcipuri în corp, fie prin procedura de testare anti-covid, fie prin vaccinare. Cât de aproape de realitate este o asemenea ipoteză?

> Marius Geantă:

„În arsenalul de teorii ale conspirației în jurul Covid-19,
probabil microciparea este cea mai aberantă dintre toate. Ce argumente se găsești să contrazici o astfel de aberație. E foarte, foarte greu să faci altceva decât să râzi când auzi de microcipare. Dar dacă ne redevenim serioși, ne dăm seama că e loc pentru genul acesta de abordări, pentru propagarea unor astfel de mituri, pentru că nivelul de analfabetism științific, analfabetism științific la nivelul populației României, este foarte, foarte mare și din păcate
noi am ratat – și nu doar România! – foarte multe state au ratat șansa adusă de pandemie de a educa în masă populația în materie de știință și de sănătate. De aceea atât de ușor pentru adepții microcipării,
pentru antivaxeri, pentru cei care protestează împotriva purtării măștilor, este pentru ei un teren… un teren extrem de fertil pentru a promova astfel de mesaje care nu sunt… nu găsesc o contrapondere în mintea oamenilor, o contrapondere bazată pe știință.

Aici se încheie ediția emisiunii „d3sc1fr4t”, dedicată miturilor Covid-19. Sper că e clar pentru orice om cu capul pe umeri că boala este foarte periculoasă. Aveți grijă de voi și de cei apropiați, care poate nu au un sistem imunitar îndeajuns de rezistent. Putem trece cu bine peste această încercare doar împreună!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.