Sa traim bine? E simplu, dar nu se va intampla


Problema cea mare a Romaniei este ca politicienii ei sunt afaceristi. Sigur, peste tot in lumea civilizata, intre mediul de afaceri si cel politic exista o complicitate subterana, greu de dovedit de cele mai multe ori, dar evidenta in realitatea cotidiana. Parca nicaieri, insa, – in lumea civilizata, subliniez – situatia nu este mai dramatica decat la noi. Iar consecintele acestui fapt vizibil cu ochiul liber sunt dezastruoase.
Pentru ca economia sa creasca si sa traim cu totii mai bine este nevoie, cel putin in prezent de trei masuri fundamentale: stimularea muncii cinstite, stimularea consumului si investitiile in infrastructura. Toate celelalte nevoi ar trebui sa fie puse pe planul doi macar pentru urmatorul ciclu prezidential. Cinci ani de coerenta conform unui plan strategic care sa se bazeze pe cei trei piloni formulati mai sus ar fi de ajuns ca aspectul de balta invadata de matasea broastei care se vede acum in mediul de afaceri sa fie inlocuit cu luciul curat al unei ape curgatoare.
Cum se traduc in concret acestea? Munca trebuie stimulata prin reducerea CAS. In general, taxarea muncii a atins cote insuportabile, la fel ca pe vremea lui Adian Nastase. Contributiile sociale sunt de departe supradimensionate, fapt evident la orice comparatie cu alte tari europene. Pentru cresterea consumului este necesara scaderea TVA. De altfel, marea greseala a regimului Boc a reprezentat-o cresterea TVA de la 19% la 24%. Desi poate ca masura era necesara pe termen scurt din cauza crizei financiare internationale care a atins si Romania in 2008 (balbaiala politicienilor si negarea gravitatii situatiei ne adusesera deja in pragul colapsului), amplitudinea acesteia a insemnat sugrumarea consumului si deteriorarea brusca si dramatica a nivelului de trai. Nu de marirea salariilor la bugetari are nevoie acum economia. Asta ar fi doar o masura generatoare de inflatie. Reducerea TVA ar avea un efect instant si ar propulsa consumul mai bine dacat orice alta initiativa. In cele din urma, investitiile in infrastructura ar crea locuri de munca si ar servi drept sprijin tuturor afacerilor ce vor fi fost construite in viitor. Astfel se poate crea o spirala ascendenta prin care sa se ajunga la incasari mai mari la buget prin intermediul unor taxe mai mici.
De ce nu se face tot ceea ce am aratat mai sus? Pentru ca exista Sistemul. Structura aceea a politicienilor convertiti la business cu banii statului si profituri garantate.Prima consecinta – desi temporara – a implementarii unor asemenea masuri va fi scaderea incasarilor la buget, deci scaderea posibilitatii de a sifona bani catre buzuarele puternicilor zilei si a apropiatilor. In plus, ar necesita reducerea furturilor, a banilor aruncati pe fereastra, a locurilor caldute de la stat pentru pilosii care azi iau bani fara sa treaca macar pe la serviciu.
Nu cred ca Sistemul va disparea vreodata. Pana la urma ar fi absurd sa ne inchipuim ca cineva isi doreste sa indure toate vicisitudinile unei vieti de politician doar ca sa traiasca din salariu in cazul in care ajunge la putere. Sper insa ca si oamenii Sistemului ar putea sa inteleaga ca e cu mult mai avantajos sa imparti un pepene cu mai multi decat sa pastrezi o boaba de strugure doar pentru tine.

2
Distribuie

Lasa un raspuns