La 24 de ani am primit sasa de a deveni manager. Pe atunci termenul acesta abia isi incepea cariera in lumea afacerilor. La moda era sa fii „sef”, ceea ce insemna ca poti sa hotarasti diverse chestii iar oamenii din subordine vor fi obligati sa ti se supuna. In plus, primeai mai multi bani decat restul echipei, ceea ce la varsta aceea era cu adevarat o realizare notabila.
Seful meu m-a propus, iar seful sefului meu s-a opus. „Este el un manager?” a intrebat elvetianul in cauza. „Cu certitudine, nu!” si-a raspuns singur. „Ar putea deveni un bun manager? Inca nu stim…” In cele din urma, poate si in lipsa altor optiuni, am primit job-ul. Si asa am inceput o cariera de management care a durat peste 15 ani in care am facut probabil toate greselile care se pot face. Iar multe dintre ele ar fi putut fi evitate daca as fi stiut lucrurile pe care vi le impartasesc mai jos.
- Esti un om de incredere, dar nu esti constient de rolul tau
Exista doua tipuri de greseli de pozitionare pe care oamenii aflati in functii de conducere le fac constant. Unii se comporta ca niste tati de familie, isi protejeaza subalternii si incearca sa-i ajute inclusiv pe plan personal. Altii sunt „coada de topor a conducerii”, cei care indeplinesc orbeste cerintele celor de mai sus decat ei. In realitate, rolul unui manager este de a conecta cele doua entitati si de a le armoniza obiectivele de multe ori antagonice. Singuratatea este caracteristica jobului si pretul pe care trebuie sa-l platesti daca vrei sa faci performanta.
- Explici fiecaruia foarte clar ce are de facut, dar nu spui „te rog” si „multumesc”
Da, oamenii sunt platiti sa-si faca treaba. Da, ai dreptul sa le ceri anumite lucruri si sa dispui de timpul lor in orele de program. Dar nimic nu te impiedica sa fii politicos. Nu lucrezi cu calculatoare care executa comenzi, lucrezi cu oameni, cu suflete, uneori chiar cu drame personale. Asa ca, te rog, draga managerule, incepe orice sarcina cu un „te rog” si finalizeaz-o cu un „multumesc”. Multumesc!
- Esti foarte eficient, dar te grabesti sa faci revizii si corecturi
Un om munceste si produce ceva. Document, macheta, concept, nu conteaza ce. Nu este perfect, ba chiar se afla departe de standardele necesare. Este clar pentru tine si observi ca-i este clar si lui. Asa ca nu mai pierzi timpul si-i explici omului unde-i buba. Totul in numele eficientei. Ratezi astfel sansa de a puncta ceea ce a fost bun in munca omului. Nu numai ca vei genera frustrari, dar risti sa te trezesti ca la urmatoarea revizie omul a corectat chiar si ceea ce era de valoare. Ca sa eviti asta, incepi intotdeauna cu laudele si abia apoi livreaza criticile.
- Esti capabil sa dai feedback negativ, dar umilesti pe cineva in fata colegilor sai
Cineva a gresit si trebuie luate masuri. Este parte din munca de zi cu zi a unui manager. Asa ca treci la actiune si-l certi pe impricinat imediat ce dai ochii cu el. Nu conteaza daca tipi sau rostesti calm cateva replici pline de sarcasm. In cazul in care o faci de fata cu altii, s-ar putea sa-ti fi castigat un dusman pe viata. In loc de asta, invita-l politicos la o discutie intre patru ochi si abia apoi spune ce te doare.
- Iti asumi transparent deciziile, dar rostesti prea des cuvantul „Eu”
Nu esti egomaniac. Spui simplu si natural ceea ce gandesti. Iti asumi riscul ca s-ar putea sa gresesti. Poate vrei sa faci distinctie intre regulile companiei si cele pe care le doresti sa le impui chiar tu. Sau poate simti nevoia sa subliniezi ca ai o abordare foarte personala in chestiunea respectiva. Nu conteaza ce motivatie ai, simpla rostire in exces a cuvantului „Eu” deranjeaza. Esti la job, iar acolo totul trebuie sa fie despre „Noi”. Renunta la „EU cred ca”, „EU sustin” sau „EU nu sunt de acord cu”. Spune simplu ce ai in cap. „E o greseala!”, „E un proiect excelent”, sunt exprimarile potrivite. E clar pentru toata lumea ca TU ai asta de spus, doar te-au auzit spunand-o.
- Esti responsabil si precaut, dar esti mereu ingrijorat
Da, ai toate motivele sa fii ingrijorat. Afacerile se fac greu, e nevoie continua de munca, de inovatie, de reparat greseli, de schimbat proceduri. Nu se termina niciodata. Iar riscuri de orice natura stau la panda imediat dupa colt. Dar asta nu este un motiv sa te arati ingrijorat. Dimpotriva, zambeste! Esti un manager bun, ai o echipa buna si iti cunosti meseria. Vei sti cum sa faci fata problemelor.
- Livrezi toate rapoartele la timp, dar uneori nu le citesti
La job exista obiceiul de a se face rapoarte. Rapoarte despre orice, de la cele financiare pana la cele pe teme abstracte, nascute de mintile celor din top management, care simt mereu nevoia de a fi si mai informati. Asa ca le ceri subordonatilor sa produca aceste rapoarte, dar tu nici macar nu le citesti. Nu exista sentiment mai puternic de munca in zadar decat acela al unui angajat care simte ca nimeni nu-i citeste rapoartele. Ai doar doua sanse: fie iti convingi sefii sa renunte la un raport inutil, fie il citesti si te asiguri ca este facut cu simt de raspundere.
- Esti foarte corect, dar nu-ti modifici mesajul in functie de interlocutor
Acorzi fiecaruia dintre subordonatii tai acelasi tratament, fara partie-prix-uri, fara discriminari. Totul in numele dreptatii si echitatii. Gresit! Oamenii sunt diferiti si reactioneaza diferit la aceiasi stimuli. Scopul tau este sa obtii rezultate, nu sa faci pe judecatorul impartial. Cunoaste-ti oamenii si vorbeste cu fiecare pe limba lui. Incearca sa-i oferi fiecaruia ceea ce are nevoie. S-ar putea ca unul sa-si doreasca un weekend la munte pe banii companiei in timp ce altul vrea doar cateva zile libere in plus. Nu-l vei motiva pe niciunul cu noua ta idee de a organiza un concurs de biliard cu colegii din departament.
- Lauzi meritele deosebite, dar nu si pe cele obisnuite
Simti ca laudele sunt pentru chestii foarte bune iar criticile pentru cele foarte proaste. Orice se inscrie intre aceste doua extreme reprezinta norma. Business as usual. Adica nu necesita o reactie din partea managerului. Pur si simplu, fiecare isi face treaba la standardele agreate. In fapt, majoritatea oamenilor au permanent nevoie de confirmari, chiar si atunci cand nu exista nimic iesit din comun. Chiar si cei mai siguri pe ei vor fi bucurosi sa primeasca periodic cate un „Good job!” si o bataie pe umar.
- Iti respecti cuvantul dat, dar nu tii cont de contractul psihologic
Toti oamenii au anumite asteptari conforme cu mediul din care provin si educatia pe care au primit-o. Acestea nu fac parte din chestiunile care se pun pe hartie intr-un contract sau un job description. Pur si simplu reprezinta ceea ce considera fiecare a fi o chestiune de bun simt. Numai ca bunul simt al unia difera de cel al colegului sau, uneori fara ca ei sa constientizeze aceste lucruri. E bine sa sesizezi ce li se pare altora o chestiune de la sine inteleasa. Discutiile individuale cu subordontii sunt o sursa inepuizabila de intelepciune. S-ar putea sa ai surprize mari si sa constati ca nici nu ti-a dat prin cap vreun amanunt care altuia i se pare evident si chiar foarte important. Vei evita astfel sa te trezesti cu reactii ciudate din partea oamenilor doar atunci cand este prea tarziu sa mai repari ceva.
Vor mai fi fost si alte greseli pe care le-am facut de-a lungul timpului. Poate mai multe si mai grave decat cele enumerate mai sus. Important este ca am invatat cate ceva de-a lungul timpului. Imi cer scuze fostilor mei colaboratori carora le-am gresit in vreun fel si ii asigur ca nu a fost cu rea intentie. Daca ne vom mai intalni vreodata in acelasi context, trimiteti-ma, va rog, sa citesc acest material. Multumesc anticipat!