Statele Unite le Americii au anunțat cea mai mare cădere economică pe 6 luni din istorie. Asta după ce bursele se calmaseră la începutul pandemiei odată cu anunțul unei gigantice injecții de cash în economie. Statele UE au căzut și ele de acord asupra unui plan fără precedent: deficit bugetar fără limită pentru 2020 și un pachet financiar uriaș de împrumuturi cu dobândă minimă plus granturi pentru toate statele membre.
Este greu de estimat ce poate să apară în urma acestor măsuri. Pur și simplu, mecanismenle de modelare economnică nu pot funcționa într-un asemenea caz fiindcă nu există precedent și date certe cu care să-și „antreneze” algoritmii pentru a putea alcătui predicții mai aproape de logică decât de datul cu banul. Un deget muiat în gură și ridicat deasupra capului poate să dea la fel de multe indicații asupra viitorului macro decât opiniile analiștilor.
Legile economice nu pot fi păcălite
Și, totuși, la ceva sunt buni și economiștii. Ei pot reaminti tuturor că există un principiu economic care va fi valid în toate timpurile indiferet de conjunctura politică sau de teroria economică pe care sunt fundamentate teoretic deciziile politicienilor. Acest principiu se poate rezuma printr-o propoziție simplă: „De unde iei și nu pui, la un moment dat se termină!”
După criza financiară pornită în 2008 odată cu prăbușirea „Lehman Brothers”, s-a spus că întregul sistem financiar global – putred pe dinăuntru ca un stejar falnic mâncat de paraziți – a fost salvat de state, cu prețul vulnerabilizării acestora. Practic, pierderila băncilor au fost transferate guvernelor, în așa fel încât sărăcirea populației să nu se producă selectiv, doar pentru cei care au riscat și au pierdut, ci în masă, pentru toată lumea. De asemenea, băgatul sub preș al pierderilor a făcut posibilă tărăgănarea unui deznodământ, ba chiar repartizarea acestuia pe o perioadă mai lungă de timp.
Unele industrii vor dispărea definitiv
Ce se întâmplă acum – inundarea pieței cu cash care să stimuleze cererea redusă din cauza coronavirusului – nu are cum să rămână fără consecințe. E o criză care nu pleacă de la faptul că nu există bani în piață, ci pentru că nu dispare apetitul pentru consum. În ce măsură acesta ar putea fi stimulat de și mai mulți bani, (în condițiile în care o rezolvare a crizei medicale nu este deloc clară) rămâne de văzut. Ceea ce mi se pare evident este că asistăm la începutul sfârșitului. Al cui sfârșit, mi-e din nou greu să mă pronunț. Cert este că 2020 va fi un punct de inflexiune pentru multe industrii. Ceea ce era firesc în 2019 s-ar putea să înceapă declinul în 2021. Iar lucruri ce păreau imposibile acum un an – precum digitalizarea ANAF, ca să facem o glumă amară – s-ar putea să devină noul firesc. Societatea în care vom trăi peste cinci ani va fi fundamental diferită de cea de acum.
Trăim vremuri foarte interesante. Iar asta nu este tocmai indicat pentru cei slabi de înger. Așa că, faceți tot ce puteți ca să vă țineți mintea la rece și stresul la cote reduse. Vei avea nevoie de toată puterea de procesare și adaptare în viitorul apropiat.
*text publicat în ediția tipărită a revistei Capital.