Există cinci direcții strategice pentru dezvoltarea Internetului în următorii zece ani. Acestea au fost schițate în cadrul programului „Next Generation Internet” promovat de Comisia Europeană. Mai multe detalii, precum și câteva date istorice despre Internet puteți afla din materialul video.
Scriptul materialului, mai jos:
Bine v-am găsit la „d3sc1fr4t”, producția independentă care transformă cifrele economiei în povești. Sunt Claudiu Șerban și astăzi vă voi dezvălui cum va arăta internetul în 2030.
Dar, să începem cu începutul. Știe cineva când s-a născut internetul? Vă spun tot eu. Data oficială de naștere a internetului este 29 Octombrie 1969. În acea zi a fost transmis primul mesaj între două computere aflate la mare distanță unul de altul, de la UCLA din Los Angeles până la Universitatea din Stanford. Cele două universități făceau parte dintr-un proiect finanțat de departamentul de apărare al SUA, care mai includea și alte două universități, cea din Santa Barbara și cea din Utah.
Totuși, abia 20 de ani mai târziu, în 1989, internetul a devenit accesibil la scară largă, o dată cu nașterea World Wide Web, rețeaua mondială. Acest eveniment a fost posibil datorită invențiilor „Hypertext Markup Language” (sau HTML) și a „Hypertext Transfer Protocol” (sau HTTP). Totuși, proiectul WWW a fost dezvăluit publicului larg abia pe data de 9 august 1991.
Primele tranzacții online cunoscute nu au așteptat, însă, nașterea World Wide Web. Ele s-au înregistrat începând cu anul 1971 când studenții de la MIT și cei de la Stanford au început să folosească conexiunea digitală pentru a-și organiza livrările de marijuana.
###
Între timp, Internetul s-a schimbat dramatic. În timp ce pionierii internetului timpuriu visau la o lume deschisă, liberă și descentralizată, povestea de astăzi este mai mult despre câteva companii-gigant de tehnologie care hotărăsc ce citim, vedem și cumpărăm, unde lucrăm și unde trăim, pentru cine votăm, ba chiar pe cine iubim. Mai rămâne doar ca internetul să determine cine suntem. Trăim într-o lume în care noile tehnologii ne schimbă viața iar noi avem foarte puține șanse să controlăm ce ni se întâmplă.
În aceste condiții, 650 de lideri ai societății civile și factori de decizie politică din Uniunea Europeană au încercat să fixeze o foaie de parcurs pentru dezvoltarea internetului în următorii 10 ani. Propunerile fac parte dintr-un document de lucru intitulat „A Vision for the Future Internet”, lansat la finalul lunii septembrie, în cadrul programului european Next Generation Internet (NGI). Noua viziune vine într-un moment important, în contextul în care Comisia Europeană a anunțat planuri îndrăznețe de recuperare post-COVID-19 prin transformare digitală. Să vedem care sunt principalele obiective:
1. Crearea unei piețe unice pentru date și tehnologie
Lanivel european, internetul va deveni o piață în valoare de 1 trilion de euro până în 2030. O piață unică mai democratică înseamnă un control mai mare al cetățenilor asupra datelor proprii și identității lor online, dar și condiții egale de joc în economia digitală. Concret, vom căpăta cu toții o identitate online și un portofel de date personale. Acestea vor fi utilizate și partajate cu informarea clară și transparentă a posesorilor de drept, punând astfel capăt monopolului giganților tech asupra preferințelor și datelor noastre personale.
2. Un Internet rezistent la „șocuri”
Sistemele de bază ale Internetului s-au menținut până acum remarcabil de bine în timpul crizei COVID-19. Totuși, pe fondul unei cereri crescute, lucrurile au început să scârțâie, după cum au observat atât cei activi în zona de muncă de la distanță, cât și utilizatorii de video streaming precum Netflix sau HBO Go. Evenimentele meteorologice extreme și șocurile provocate de schimbările climatice vor deveni mai frecvente și, de asemenea, conflictele geopolitice vor fi o sursă tot mai mare de perturbări.
De aceea, va apărea un organism independent de audit tehnologic la nivelul Uniunii Europene, care va asigura întreținerea infrastructurii fizice precum și actualizarea permanentă a protocoalelor. Asta ca să nu ne trezim cu toții fără acces la internet precum bucureștenii care rămân permanent fără apă caldă și căldură din cauza lipsei investițiilor în infrastructura fostului RADET.
3. Un Internet mai verde
Hardware-ul este cel mai mare contribuitor la amprenta de carbon a Internetului pe întregul lanț valoric. Deșeurile electronice reprezintă sursa de gunoaie cu cea mai rapidă creștere din Europa. Astfel, prin investiții în reciclare, se poate reduce substanțial impactul Internetului asupra mediului.
Pe măsură ce utilizarea internetului continuă să crească rapid, stocarea și transportul datelor consumă din ce în ce mai multă energie la nivel mondial. De aceea, până în 2030, toate centrele de date din Europa va trebui să fie neutre din punct de vedere climatic.
4. Internet de încredere
Fenomenul „Fake News” a căpătat amploare, în special sub presiunea fermelor de conținut finanțate de Rusia. Este nevoie mare de un jurnalism online de încredere.
Din păcate, a devenit din ce în ce mai clar că majoritatea instituțiilor de presă nu pot supraviețui folosind doar modelele de afaceri actuale și au nevoie de modalități noi de finanțare a jurnalismului online.
Ajutorul pentru producătorii de conținut de calitate va veni sub forma unei taxe digitale plătite de platformele mari, care beneficiază în prezent de conținutul produs de ecosistemul media aflat în dificultate.
Veniturile acestei taxe vor fi utilizate pentru finanțare presei de încredere, în special a celor care acoperă piețele mai mici.
5. Acces egal la Internet de mare viteză
Pandemia de Covid-19 a arătat cât de mare poate deveni decalajul între bogați și săraci în privința educației. Școala online a fost disponibilă numai celor care au tablete sau laptopuri și acces la internet. De aceea, conexiunea broadband pentru toți europenii reprezintă una dintre prioritățile UE până în 2030.
###
Schimbările din economie sunt mai rapide decât oricând în istorie. Supraviețuirea oricărei afaceri depinde de înțelegerea trendurilor. Cele 5 direcții de dezvoltare prezentate în cadrul „New Generation Initiative” sunt cheia succesului pentru antreprenori, indiferent dacă vorbim despre accesul la finanțare europeană, sau că ne referim doar la strategiile generale de afaceri. Mai multe detalii puteți afla consultând adresa research.ngi.eu
În orice situație ne-am afla, internetul va deveni cu certitudine elementul perturbator cel mai important al vieții noasre. Deci, privirea la fibra optică și conexiunea wi-fi!
Aici se încheie această ediție a emisiunii „d3sc1fr4t”, dedicată Internetului. Vă invit să urmăriți și edițiile precedente – fie pe blogul meu, claudiuserban.ro, fie pe Facebook – și să ținem legătura în continuare pentru noi povești citite în cifrele economiei. La revedere!