Economia României are probleme structrurale din ce în ce mai grave. Mai multe despre situația precară în care ne aflăm și despre posibile soluții în acest material produs pentru emisiunea „d3sc1frat”.
Citește mai jos scriptul emisiunii:
Bine v-am găsit la „d3sc1fr4t”, producția independentă care citește cifrele economiei și le transformă în povești. Sunt Claudiu Șerban și azi încerc să-mi dau seama cum mai stă Romania din punct de evedere economic.
De curând, ministrul de finanțe, Florin Câțu a anunțat ultima rectificare bugetară a anului. Cu această ocazie am aflat că el așteaptă o contracție economică de 4,2% la nivelul întregului an. Deficitul bugetar, în aceste condiții, este estimat la 9,1% din PIB.
Creșterea economică la nivelul trimestrului 3 a fost de plus 5,6% față de trimestrul precedent. Motiv pentru ministrul Câțu să anunțe revenirea în V a economiei. Totuși, dacă facem o comparație cu zona Euro, vedem că aceasta a crescut în trimestrul 3 cu 12,6%, mai mult decât dublu față de țara noastră. Asta după o scădere provocadă de pandemie mai mică decât cea a României, conform datelor Eurostat.
Mai trebuie spus că România se afla deja în procedură de deficit excesiv, din cauza faptului că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează. Cu alte cuvinte, deficitul bugetar prea mare nu este provocat doar de cheltuielile direct legate de lupta împotriva Covid-19, ci reprezintă o problemă structurală. Iar această problemă structurală – cât cheltuiește statul raportat la cât încasează – trebuie corectată cât mai curând.
Cum poate fi rezolvată situația? Foarte simplu: prin scăderea cheltuielilor, prin creșterea încasărilor, sau printr-o combinație de cele două. Fiecare scenariu presupune însă anumite capcane.
Dacă sunt scăzute cheltuielile, unii dintre cei plătiți direct de stat vor avea de suferit. Majoritatea acestor bani se duc pe salariile bugetarilor și pe pensii, iar o restrângere a cheltuielilor fără afectarea celor două categorii menționate este imposibilă.
Dacă se intenționează creșterea încasărilor, aceasta s-ar putea rezolva în numai două feluri: fie cresc taxele, fie scade evaziunea fiscală. O eventuală creștere de taxe s-ar putea face din birou, cu pixul din dotarea ministrului de finanțe. Scăderea evaziunii este însă ceva mai complicată și absolut imposibilă în ttimp scurt.
Grea misiune pe capul primului-ministru și al ministrului de finanțe din subordine. Orice decizie ar lua aceștia, va exista cel puțin o categorie de oameni care vor avea de suferit. Așa că, tentația de a găsi un truc care să mai amâne deciziile dureroase este foarte mare. Plus că există o formulă simplă și foarte des folosită de tot felul de guverne din toată lumea de-a lungul timpului: tipărirea de bani. Dacă nu avem bani suficienți, dăm drumul la tipaniță și producem bancnote pentru tot poporul! Simplu, nu-i așa?
Ei bine, nu prea. Fiindcă tipărirea de bani fără acoperire duce la creșterea inflației și la devalorizarea monedei naționale. În plus, tiparnița nu e în mâna guvernului, ci în cea a guvernatorului Băncii Naționale, care are drept sarcină de bază exact protejarea monedei naționale.
Așa se explică, probabil, și recenta ieșire publică a economistului-șef al BNR, care a explicat că o posibilă soluție a problemei ar putea fi reducerea săptămânii de lucru a bugetarilor de la 5 la numai 4 zile. Astfel, fără tăierea formală a salariilor, ar putea fi obținută – cel puțin pentru o perioadă – o reducere a acestui capitol de cheltuieli cu 20%. Firește, în urma devoalării acestui scenariu au sărit în aer tot felul de lideri de opinie, iar guvernul s-a grăbit să declare că nici nu se pune problema de așa ceva.
_
Aici, este necesară o scurtă paranteză. În primul rând, e extrem de greu de crezut că Valentin Lazea, economistul șef al BNR, a ieșit public cu asemenea declarații incendiare fără știrea lui Mugur Isărescu. De altfel, nimic din ceea ce vine dinspre BNR nu se mișcă fără binecuvântarea șefului cel mare. În al doilea rând, faptul că a existat acest episod ne duce cu gândul că a existat mai întâi și un stimul care l-a provocat. De exemplu, un semnal din partea guvernului. După principiul acțiunii și al reacțiunii. Sau, pe românește spus, nu iese fum fără foc. Închid acum această paranteza care constituie, firește, doar o opinie personală.
_
Revenind la suferințele economiei, se pare că aceasta evolueză pe un scenariu pe care putemm să-l numim „Volkswagen”. Adică oficialii ne anunță o revenire în V, dar ea este mai degrabă una în W. Adică, după recuperarea destul de anemică din trimestrul 3, va urma o nouă cădere. Referitor la acestă situație, Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal, a explicat că revenirera economică nu se va putea produce înainte de 2022:
„Chiar și revenirea de până acum NU a fost uniformă. Sunt uneledomenii care și-au revenit complet, de exemplu vânzările cu amănuntul. Avem și sectoare care au crescut în pandemie, cum sunt vânzările online. Avem însă sectoare care nu au recuperat căderea, iar altele, foarte grav afectate – turismul, restaurantele, hotelurile. Noile restricții le afectează din nou, în condițiile în care nu au recuperat nici măcar o bucată din ce au pierdut.” a declarat Ionuț Dumitru pentru Digi24.
În concluzie, pregătiți-vă centurile de siguranță atunci când vă faceți planuri pentru anul viitor. Traiul pe datorie, cu bani împrumutați, care a mers până acum, nu se va mai putea prelungi îi în viitor fără garanția unor reforme structurale. Dacă acestea ne vor afecta pe toți la fel, sau doar pe unii dintre noi, nu se poate spune încă. Doar că, din experiență, vă pot spune un singur lucru fără urmă de îndoială: cei săraci vor deveni cu siguranță și mai săraci!
Aici se încheie ediția emisiunii „d3sc1fr4t”, dedicată cifrelor macroeconomice ale României. Ținem legătura în continuare pe Internet. Până atunci, aveți grijă de sănătate și fiți atenți pe ce vă cheltuiți banii. La revedere!
Un răspuns la “Starea economiei românești”
Am rugat sa ne faca si Farmacistul bugetar, dupa cum acesta il stiti, o analiza a situatiei si a masurilor pe care le-ar lua orice guvern responsabil in urmatoarele luni. Asteptam raspunsul lui si o sa-l povestim pe post de concluzie a emisiunii de astazi. Va multumim pentru vizionare si ne revedem data viitoare.
Bravo pentru acest articol provocator si bine documentat. Ne-a fost prezentata o imagine a economiei Romaniei actuale si a ceea ce se asteapta de la guvernul nostru in viitor. Sper ca luam masuri si gasim solutii adecvate pentru a face fata defiicitei bugetare si pentru a imbunatati gradul nostru de competitivitate pe plan international.